REQUIEM-ul de MOZART cu tenorul ŞTEFAN von KORCH

Casa de Cultura a Studentilor "Dumitru Farcas" Cluj Napoca

30 Octombrie 2027 ora 19:00

REQUIEM-ul de MOZART cu tenorul ŞTEFAN von KORCH în linia solistică pe 30 octombrie 2027 la Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca

REQUIEM-ul lui Wolfgang Amadeus Mozart, una dintre cele mai impresionante capodopere ale muzicii sacre universale, va răsuna pe 30 octombrie 2027, de la ora 19:00, la Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca, într-un spectacol-eveniment, parte din stagiunea Musical Extravaganza, coordonată artistic de tenorul Ștefan von Korch. În linia solistică, tenorului Ştefan von Korch i se va alătura basul Levente Gyoergy.

„La 271 de ani de la nașterea genialului Mozart şi în preajma Luminației, sărbătoarea în care transilvănenii își amintesc de cei plecați, concertul dobândește o semnificație sufletească aparte, muzica devenind puntea dintre suferință și speranța mântuirii. explică tenorul Ștefan von Korch

În tradiția catolică, Requiemul este liturghia celebrată pentru odihna sufletelor celor răposați. Este o rugăciune pentru pacea eternă, pentru iertare și pentru trecerea dincolo de existența pământească. Mozart, copilul minune al muzicii vieneze, a transformat această formă sacră într-o experiență muzicală de o intensitate copleșitoare. Requiemul nu este însă doar o muzică a sfârșitului. Este, mai presus de toate, o muzică a speranței, a credinței și a luminii care se naște din întuneric.

Secvențele cele mai intense ale lucrării sunt: „Dies Irae", în care ziua judecății este evocată prin forța dramatică a corului și a orchestrei, „Tuba Mirum", chemarea solemnă a trombonului care anunță confruntarea omului cu eternitatea, „Rex Tremendae", în care teama se împletește cu implorarea şi „Lacrimosa" în care durerea capătă una dintre cele mai emoționante expresii din întreaga istorie a muzicii, pentru că Tocmai în această ultimă secțiune, „Lacrimosa", manuscrisul lui Mozart se întrerupe după primele opt măsuri ale părții vocale și orchestrale, un detaliu care amplifică simbolismul unei creații rămase suspendate între viață și moarte.

Prezentarea acestei capodopere la Cluj-Napoca, pe 30 octombrie 2027, capătă o semnificație aparte prin apropierea de Luminație, tradiția profund înrădăcinată în spiritualitatea Transilvaniei. Este perioada în care familiile se reunesc în amintirea celor dispăruți, cimitirele se umplu de flori și lumânări, iar tăcerea devine o formă de comuniune cu cei care nu mai sunt.

„În acest context, Requiemul lui Mozart depășește granițele unui simplu concert de muzică clasică și devine o invitație la reflecție asupra fragilității vieții, a iubirii, a pierderii și a lucrurilor care rămân dincolo de timp." punctează tenorul Ştefan von Korch

### Despre protagonişti:

** Ştefan von Korch – Tenor, solist gazdă  *

Tenorul  Ştefan von Korch, a cărui voce este recunoscută pentru partitura din Carmina Burana, dar şi pentru rolurile din "I Puritani,"  "Bărbierul din Sevilla," "Rigoletto" sau Elixirul Dragostei", este solist-gazdă şi coordonator artistic al stagiunii Musical Extravaganza, proiect de pionierat cultural ce apropie opera şi opereta de public,  derulat lunar în capitală, cu extensii pe scenele  Filarmonicilor din Braşov, Piteşti, Sibiu, Craiova. 

 Cu o prezenţă dinamică în viaţa culturală naţională şi nu numai, Ştefan von Korch a deschis  în această toamnă stagiunile Filarmonicilor din Satu Mare şi Târgu Mureş în lucrarea sa semnătură, „Carmina Burana," a revenit pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti în concerul „Duelul Tenorilor," şi a fost solist îb Stabat Mater de Rossini la Opera Naţională din Iaşi, unde afost prezent şi la început de an, în  „Văduva veselă 2.0," în regia lui Andrei Şerban.

În 2025 a fost singurul solist român în concertele  de mare tradiţie "Los Tres Tenores, " din America Centrală, alături de solişti din Spania şi Honduras, a debutat la Ateneul Român în "Concert la Curtea Imperială," a deschis stagiunea Filarmonicii Arad cu "Carmina Burana", lucrarea sa „semnătură," în care a şi început anul pe scena Filarmonicii de Stat Transilvania .

Este vocea inconfundabilă  pentru linia de tenor din Carmina  Burana – un pasaj aflat la limita capacităţilor vocii masculine, prin a cărui interpretare navighează cu o ușurință debordantă. Graţie manierei de interpretare  acestei lucrări a fost invitat în peste 40 de spectacole de Carmina Burana, în  Filarmonicile şi Instituţiile de cultură din ţară, dar şi peste hotare, în 2024 revenindu-i onoarea de deschide Festivalul Palermo Classica în această lucrare, cu o apariție aclamată în presa din peninsulă şi din România deopotrivă.

 Numele său se leagă şi de peste 15 spectacole la Opera Naţională din Bucureşti unde a fost de-a lungul vremii invitat în „Bărbierul din Sevilla,, „Elixirul Dragostei" şi „Falstaff," dar şi de premiera naţională a operei "I Puritani," de Vicenzo Belinni, una din cele mai înalte partituri scrise pentru voce masculină.

 Anul 2024 l-a încheiat cu apariţii de marcă la Teatrul Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian,  la  Sala Palatului şi la Filarmonicile din Târgu-Mureş şi Timişoara. 

 În anul 2023 a fost singurul solist român din turneul China Tour 2023, alături de Orchestra Reino de Aragon din Spania.

 A bucurat publicul cu vocea sa în 3 premiere naţionale: "I Puritani" şi "La Sonnambula," ambele de Vicenzo Bellini, lucrarea vocal-simfonică "Messa di Gloria" de Rossini, dar şi în premiera europeană "Traiano in Dacia."

 În decursul vremii a interpret al rolurile specifice vocii lui din foarte cunoscutele opere: "Rigoletto", "Bărbierul din Sevilla", "Elixirul Dragostei", "Don Pasquale", pe scenele Operelor din Bucureşti, Cluj şi Iaşi şi este o prezenţă constantă pe scenele filarmonicilor naţionale, "Requiemul" de Mozart, „Oratoriul de Crăciun" de Bach şi „Longesangt" de Mendelssohn.

Pe plan internaţional a concertat la Metropolitan Concert Hall Tokyo, Zhuhai Opera House, Nanjing Poly Grand Theatre şi Chongqing Grand Theatre, Opera Kaiserslautern Germania, Auditoriumul din Zaragoza, Palatul Steri din Palermo, Teatro Verdi Padua Italia, Sala de concerte a Academiei de Muzica Zurich, Teatrul National Bratislava.

 Despre GYÖRGY LEVENTE bas

Levente Gyoergy, bas bariton, dirijor, contrabasist și organist, cu o carieră internațională de peste 25 de ani şi activitate prodigioasă atât pe scene din Europa, cât şi pe cele naţionale, este actualmente manager al Filarmoncii de Stat Târgu Mureş.

Repertoriul său cuprinde peste 40 de roluri din opere şi operete semnate de compozitori ca Mozart, Beethoven, Donizetti, Verdi, Wagner, Smetana, J.Strauss, Offenbach, Puccini, Ravel, Martinu. De asemenea abordează genul vocal-simfonic, interpretând roluri solistice importante. A debutat în teatrul elveţian Biel-Solothurn, unde a fost solist invitat o perioadă de cinci ani, iar între anii 2011 și 2020 şi-a desfăşurat activitatea ca solist în cadrul Theater für Niedersachsen din Hildesheim (Germania).

Începând din 2005 a beneficiat de bursă din partea Tonkünstlerverein din Lausanne, apoi devenind câştigătorul concursului de canto Migros Kulturprozent din Zürich de încă un an de bursă de studiu. S-a bucurat de îndrumarea unor maeştrii în domeniul artei lirice precum: Nicolai Gedda, Francisco Araiza, Hans Peter Blochwitz, Polgár László, Cornelia Kallisch, Lani Poulson.

Din 2011 s-a perfecţionat în Elveţia ca bursier Pro Basso. Ca artist vocal şi solist de operă s-a format în cadrul unor instituţii ca Hochschule der Künste din Bern (clasa profesoarei Elisabeth Glauser) şi Schweizer Operastudio, apoi la Hochschule für Musik und Theater din Zürich îndrumat de Marc Kissoczy a obţinut şi diploma în domeniul dirijatului de orchestră.

A studiat contrabasul la Academia de Muzică „Gheorghe Dima" din Cluj (între anii 1995-2000).

Despre stagiunea Musical Extravaganza

Concertele camerale au menirea de a oferi publicului bucuria întâlnirii cu nume reprezentative ale scenei lirice, într-un cadru mai restrâns, ce oferă o perspectivă diferită asupra actului artistic faţă de cea de pe impozanta scenă a operei, dar şi de a apropia genul clasic de publicul de toate vârstele.  Spectatorii sunt invitaţi să îşi admire soliștii preferaţi într-o atmosferă selectă, completată de un acompaniament de cameră, ce pune în valoare interpreţii într-o lumină caldă şi personală.

Primele două stagiuni Musical Extravaganza, derulată sub îndrumarea artistică a tenorului Ştefan von Korch, a inclus peste 20 de concerte de succes, in care au încântat publicul, împreună cu solistul amfitrion: sopranele Oana Maria Şerban, Cristina Maria Oltean, Daniela Bucşan, tenorii George Vîrban, Mihai Urzicana, Andrei Mihalcea, Alin Stoica, baritonii Adrian Mărcan şi Fang Shuang, pianistul Alexandru Burcă, acordeonistul Emy Drăgoi, pianista Bogdana Cocîrlea, pianistul Marius Groza şi Orchestra Teatrului Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian – în formula de salon şi Orchestra Filarmonicii Piteşti – cea mai avangardistă din ţară.

Începând cu stagiunea 2026 / 2027 stagiunea Musical Extravaganza aduce în faţa publicului şi lucrări integrale  – prima din ele fiind cantata „Carmina Burana", urmată de Messa da Requiem de Giuseppe Verdi.

Despre REQUIEMUL de Mozart

REQUIEMUL de Mozart este o capodoperă cu o poveste fascinată, o lucrare sacră cu o poveste tulburătoare, în care se împletesc geniul, rivalitatea, teama de moarte și misterul. „Requiem-ul" este chiar ultima creație a lui Mozart, o lucrare pe care compozitorul nu a mai apucat să o termine, o muzică  scrisă de un geniu bântuit de teama propriului sfârşit.

Un mesager misterios, o comandă funerară și presimțirea sfârșitului

Legenda spune că Mozart, atunci în vâstă de 35 de ani, dar deja grav bolnav,  ar fi primit comanda pentru această lucrare de la un mesager misterios şi a început să se teamă de creaţia pe care o scria. Că ar fi avut sentimentul că mesagerul necunoscut fusese trimis de însuși destinul său și că Requiemul nu era destinat unui străin, ci propriei sale morți.

Surse istorice susţin că Requiemul fusese comandat în secret de contele Franz von Walsegg, care dorea să comemoreze moartea soției sale.  Dar adevărul istoric nu diminuează cu nimic dramatismul faptului că Mozart a murit în timp ce scria muzica destinată unei slujbe pentru morți, iar această coincidență tulburătoare a făcut ca Requiemul să fie perceput, de peste două secole, ca testamentul său muzical și spiritual.

Povestea Requiemului este inseparabilă, în imaginarul colectiv şi de numele lui Antonio Salieri, compozitorul italian care a devenit simbolul rivalului măcinat de invidia față de geniul lui Mozart. Povestea merge până la a-l prezenta pe Salieri drept dușmanul de moarte al lui Mozart, omul care, incapabil să accepte strălucirea rivalului său, i-ar fi grăbit sfârșitul. Această versiune dramatică, devenită celebră prin piesa Amadeus și ecranizarea sa cinematografică, nu este însă susținută de dovezi istorice. Totuși, ea a contribuit la aura de mister care înconjoară ultimele zile ale compozitorului.