Dosarul Vocea Umană
O poveste adevărată despre tot ce nu se poate spune în cuvinte

11 Septembrie 2026 ora 19:30

Sala Dalles Bucuresti

Următoarea premieră de operă a acestei toamne este  Dosarul vocea umană în regia lui Alexandru Pătrașcu, programată pe 11 septembrie 2026, ora 19.30 la Sala Dalles

O producție Nirmal Art după La voix humaine de Francis Poulenc, spectacolul beneficiază de o scenografie participativă semnată Angelica Marinescu, iar punerea în scenă și pornește de la documentarea unui caz real din istoria recentă: povestea unei femei urmărite, a cărei viață intimă și dramă personală ajung să fie exploatate de sistem. Protagonistă este soprana Cleopatra David, artist în rezidență în 2024 la Cite des Arts din Paris, câștigătoare a Bursei George Enescu

Biletele sunt disponibile în rețeaua

 TicketStore.ro I DynamicTicket.ro I BiletLaTeatru.ro I StarTickets.ro

Parteneri: Institutul Francez, CEREFREA, Fundația Academia Civică (Memorialul Sighet)

Parteneri media: Rezistența prin Cultură, RFI România, Teen Artout, Revista Timpul

Vocea umană este ascultată.

În opera lui Poulenc, o femeie vorbește la telefon cu bărbatul care o părăsește. Spectacolul din 11 septembrie readuce în discuție o temă dureros de actuală: cine are dreptul să asculte secretele altcuiva. Conversația intimă capătă o altă dimensiune și intrăm într-un univers în care viața privată devine informație, ceea ce ar trebui să rămână între patru pereți ajunge într-un dosar.

Spectacolul creează astfel o întâlnire între opera franceză a secolului XX, muzica de cabaret, teatrul documentar și memoria recentă a României.

În aceste zile, se discută din nou despre dosarele Securității, despre represiune și despre continuitatea unor mecanisme și mentalități dintr-o epocă pe care o credeam încheiată. Dosarul vocea umană nu este însă un spectacol despre un caz politic actual și nu încearcă să exploateze o controversă de moment. Este o poveste despre ceva mult mai profund și mai personal, „O poveste care ne privește direct”, spune echipa spectacolului. „Este istoria noastră și, pentru mulți dintre noi, istoria părinților noștri. Iar întrebarea pe care o pune spectacolul rămâne actuală: cine ascultă atunci când crezi că vorbești cu un prieten, dar, mai ales, ce alegi să faci cu ceea ce afli”

Biografiile artiștilor

Cleopatra David – protagonista spectacolului

Una dintre vocile lirice remarcabile ale generației sale, Cleopatra David  este născută într-o veche familie de intelectuali și artiști români. A fost aplaudată pe numeroase scene din România, Italia, Finlanda, Armenia, Franța, Germania, Marea Britanie și India, iar printre colaborările sale se numără cele alături de dirijorii Alexander Walker, Aleksandr Dmitriev, Ciprian Teodorașcu, Gheorghe Iliuță, Jin Wang etc

Alexandru Pătrașcu a debutat ca regizor în producția independentă de operă La Serva padrona, continuând cu Bach, colegul de birou, ambele producții fiind invitate la festivaluri muzicale internaționale. Este creatorul blogului Despre Operă, care abordează o tematică diversă legată de viața muzicală din România, corespondent pentru România al revistei Opera din Marea Britanie, una dintre cele mai reputate publicații internaționale din domeniu și director general adjunct al Teatrului Național de Operetă și Musical Ion Dacian

Corepetitor la Opera Nationala București și profesor al Colegiului Național de Arte „Dinu Lipatti” Cosmin Pătrana a urmat studiile universitare și de master în cadrul „Universității Naționale de Muzică București”  secția pian principal, la clasa prof. univ. dr Dana Borșan. În anul 2014, a beneficiat de o bursa Erasmus, la Conservatorio Statale di Musica G. F. Ghedini, iar în perioada 2014-2020 a fost acompaniator și solist în cadrul concertelor organizate de „Dengel Concerts”, Germania.

Prin activitatea sa artistică și de cercetare, Angelica Helena Marinescu, doctor în sociologie și științele comunicării, explorează relațiile dintre imaginarul artistic, memoria personală și culturală și noile contexte sociale și digitale. Cercetările sale s-au orientat către domeniul artelor performative, dezvoltând o abordare de tip practice-based research, care explorează relația dintre ritual, memorie (culturală) și experiență corporală. Proiectele de antropologie vizuală, precum cercetarea dedicată dansului ritual Kui Enda al comunităților Kondha Adivasi din Odisha, India, evidențiază interesul său pentru relația dintre tradiție, ritual și experiența corporală.